În 1971, când Janet Yellen își susține teza de doctorat în economie la Yale, este singura femeie dintre cei 24 de doctori ai acelui an. Patruzeci și trei de ani mai târziu, aceeași economistă se instalează în biroul președintelui Rezervei Federale americane — prima femeie care conduce cea mai puternică bancă centrală din lume, în cei o sută de ani de existență ai instituției.
Între cele două momente, o carieră construită departe de reflectoare: cercetătoare, profesoară, bancheră centrală regională, apoi președintă a Consiliului Consilierilor Economici de la Casa Albă. Janet Yellen nu a fost niciodată candidata cea mai mediatizată. A devenit, prin rigoare empirică, una dintre cele mai respectate figuri ale politicii monetare americane — înainte de a înlănțui, lucru rarisim, o a doua „premieră” istorică, de această dată la Trezorerie.
Esențialul de reținut
- Născută pe 13 august 1946 la Brooklyn (cartierul Bay Ridge, New York), fiica unui medic de familie și a unei învățătoare.
- Doctor în economie la Yale în 1971 — singura femeie dintre cei 24 de doctori ai acelui an.
- Se alătură Fed ca cercetătoare în 1977: acolo îl întâlnește pe economistul George Akerlof, viitorul ei soț și viitor laureat al Premiului Nobel pentru Economie (2001).
- Președintă a Federal Reserve Bank din San Francisco din 2004 până în 2010, în plină criză financiară.
- Numită de Barack Obama în octombrie 2013, confirmată de Senat pe 6 ianuarie 2014, cu 56 de voturi pentru și 26 împotrivă.
- Chair al Fed din 3 februarie 2014 până pe 3 februarie 2018 — prima femeie care a condus instituția în cei o sută de ani de istorie ai acesteia.
- Conduce „liftoff”-ul din 16 decembrie 2015, prima creștere a dobânzii de la criza financiară încoace.
- Secretară a Trezoreriei Statelor Unite din 2021 până în 2025, sub Joe Biden — a doua „premieră” istorică a carierei sale.
O copilărie la Brooklyn, o teză de doctorat ieșită din comun
Janet Louise Yellen se naște pe 13 august 1946 la Brooklyn, în cartierul Bay Ridge. Tatăl ei, Julius Yellen, era medic de familie; mama ei, Anna Ruth, fusese învățătoare înainte de căsătorie. Nimic, în acest cămin new-yorkez de clasă mijlocie, nu lăsa să se întrevadă că micuța va conduce într-o zi banca centrală cea mai scrutată de pe planetă.
Obține diploma de B.A. la Brown University în 1967, apoi pleacă la Yale pentru un doctorat în economie, finalizat în 1971. Detaliul merită subliniat: în acel an, din 24 de doctori în economie, ea este singura femeie. Lumea economiei universitare americane de la începutul anilor 1970 este aproape exclusiv masculină — Janet Yellen își croiește drumul fără ostentație, purtată de un atașament timpuriu față de metoda empirică, mai degrabă decât de posturile ideologice. National Women's History Museum revine în detaliu asupra acestui parcurs de pionieră, de la Brooklyn până la Washington.
Harvard, întâlnirea cu Akerlof, apoi Fed
Cariera ei academică începe la Harvard, unde predă ca profesoară asistentă timp de cinci ani, fără să obțină titularizarea. Acest prim eșec instituțional nu îi frânează traiectoria: în 1977, se alătură Rezervei Federale de la Washington ca cercetătoare. Acolo, pe coridoarele instituției pe care avea să o conducă aproape patruzeci de ani mai târziu, îl întâlnește pe economistul George Akerlof — viitorul ei soț, care va primi în 2001 Premiul Nobel pentru Economie pentru lucrările sale despre piețele cu informație asimetrică.
Urmează un parcurs care alternează cercetarea, predarea și responsabilitățile instituționale: membră a Board of Governors al Fed până în februarie 1997, apoi președintă a Council of Economic Advisers sub administrația Clinton, din 1997 până în 1999. În 2004, preia președinția Federal Reserve Bank din San Francisco, post pe care îl ocupă până în 2010 — în plină criză financiară, una dintre cele mai formatoare experiențe ale carierei sale. Devine apoi vicepreședintă a Board of Governors, într-o poziție ideală pentru a prelua, câțiva ani mai târziu, frâiele instituției.
2014: o numire care intră în istorie
Pe 9 octombrie 2013, Barack Obama anunță numirea lui Janet Yellen la președinția Rezervei Federale, pentru a-i succeda lui Ben Bernanke. Senatul o confirmă pe 6 ianuarie 2014, cu 56 de voturi pentru și 26 împotrivă — la acea vreme, cea mai strânsă marjă de confirmare înregistrată vreodată pentru un chair al Fed, semn al tensiunilor politice care înconjurau deja politica monetară post-criză.
Depune jurământul pe 3 februarie 2014 și devine prima femeie care conduce Fed în cei o sută de ani de existență ai instituției, fondată în 1913. O predare a ștafetei care se înscrie într-un timp îndelungat: pentru a parcurge ansamblul președinților care s-au succedat în fruntea băncii centrale americane, consultă istoricul complet al președinților Fed.
Mandatul Yellen: ieșirea din criză fără bruscări
Mandatul lui Janet Yellen în fruntea FOMC (comitetul care stabilește politica monetară americană) este un exercițiu de echilibristică: normalizarea unei politici monetare ultra-acomodative fără a frânge o redresare economică încă fragilă.
Pe 31 martie 2014, într-un discurs susținut la Chicago în fața National Interagency Community Reinvestment Conference, ea evocă un „considerable slack” — o relaxare considerabilă — persistentă pe piața muncii, care justifica menținerea unor dobânzi scăzute în ciuda îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici. Formula rezumă metoda ei: datele înaintea ideologiei, analiza fină a pieței muncii înaintea oricărei decizii de înăsprire.
Această prudență culminează pe 16 decembrie 2015, odată cu „liftoff”-ul: Fed își majorează dobânda-cheie de la intervalul 0 - 0,25 % la 0,25 - 0,50 %, prima înăsprire monetară americană din iunie 2006 încoace. Cu câteva zile mai devreme, la începutul lunii decembrie 2015, ea pregătise terenul în fața Congresului, apreciind o creștere „appropriate relatively soon” — adecvată relativ curând. Simbolul este puternic: la aproape opt ani de la declanșarea crizei financiare, Fed închide, dobândă cu dobândă, capitolul banilor gratuiți. Arhivele Federal Reserve History detaliază contextul precis al acestei decizii și ansamblul mandatului.
Această prudență îi aduce lui Janet Yellen o reputație de porumbiță (dovish), adică de bancheră centrală care acordă prioritate ocupării forței de muncă în detrimentul luptei preventive împotriva inflației — unul dintre cei mai dovish chair din istoria Fed, potrivit multor observatori. Judecata merită totuși nuanțată: în timpul primelor sale mandate în cadrul FOMC, în anii 1990, se arătase net mai hawkish. Această aparentă contradicție nu este chiar una: în ambele cazuri, Janet Yellen aplică aceeași metodă, bazată pe lectura empirică a datelor, mai degrabă decât pe o dogmă fixă — porumbiță atunci când piața muncii o cere, mai strictă atunci când cifrele o impun.
După Fed: a doua „premieră” istorică la Trezorerie
Pe 3 februarie 2018, Janet Yellen părăsește președinția Fed, fiind înlocuită de Jerome Powell. Cariera ei publică, totuși, nu se oprește aici. Pe 1 decembrie 2020, președintele ales Joe Biden o numește secretară a Trezoreriei. Senatul o confirmă pe 25 ianuarie 2021, cu 84 de voturi pentru și 15 împotrivă — un scor care contrastează net cu confirmarea strânsă din 2014 — și depune jurământul chiar a doua zi, pe 26 ianuarie 2021, ca a 78-a secretară a Trezoreriei Statelor Unite.
Ea devine astfel, pentru a doua oară, prima femeie care ocupă această funcție. Două instituții conduse istoric de bărbați, două „premiere” la câțiva ani distanță: puține parcursuri ilustrează atât de clar accesul progresiv al femeilor la cele mai înalte funcții ale politicii economice americane. Mandatul ei de secretară a Trezoreriei se întinde din 2021 până la finalul administrației Biden, în 2025.
În acest rol, și nu ca chair al Fed, rostește în martie 2024 o frază larg preluată: întrebată despre inflația post-pandemie, ea recunoaște: „regret că am spus că era tranzitorie”. O mărturisire rară din partea unei oficiale economice de acest rang, care amintește că până și cele mai bune grile de lectură empirice pot fi luate prin surprindere de un șoc inedit.
Întrebări frecvente
De ce se spune că Janet Yellen este o pionieră?
Pentru că însumează mai multe „premiere” istorice: singura femeie dintre cei 24 de doctori în economie ai Yale din 1971, prima femeie care a condus Rezerva Federală din 2014 până în 2018, în cei o sută de ani de existență ai instituției, apoi prima femeie secretară a Trezoreriei Statelor Unite, din 2021 până în 2025.
Ce este „liftoff”-ul din decembrie 2015?
„Liftoff”-ul desemnează majorarea dobânzii-cheie decisă de FOMC pe 16 decembrie 2015, de la intervalul 0 - 0,25 % la 0,25 - 0,50 %. Este prima înăsprire monetară americană din iunie 2006 încoace, simbol al ieșirii din politica dobânzii zero moștenită de la criza financiară din 2008.
Janet Yellen era mai degrabă dovish sau hawkish?
Este prezentată în general ca una dintre cele mai dovish chair din istoria Fed, acordând prioritate ocupării forței de muncă în detrimentul luptei preventive împotriva inflației. Această judecată se nuanțează totuși: în anii 1990, în timpul primelor sale mandate la FOMC, se arătase mai hawkish, dovadă a unei abordări pragmatice bazate pe date, mai degrabă decât pe o doctrină fixă.
Ce diferență este între rolul ei la Fed și cel de secretară a Trezoreriei?
Președinția Fed (2014-2018) este o funcție de bancă centrală independentă, însărcinată cu politica monetară: dobânda-cheie, ocuparea forței de muncă, inflația. Postul de secretară a Trezoreriei (2021-2025), sub administrația Biden, ține de puterea executivă și acoperă politica bugetară, fiscală și gestionarea datoriei publice — două funcții distincte, pe care le-a ocupat una după alta.
Cine i-a succedat lui Janet Yellen în fruntea Fed?
Este vorba despre Jerome Powell, numit de Donald Trump, care îi succede la președinția Rezervei Federale în februarie 2018, la finalul mandatului lui Janet Yellen.
Care este legătura dintre Janet Yellen și George Akerlof?
George Akerlof este economistul pe care Janet Yellen îl întâlnește la Rezerva Federală în 1977, unde tocmai fusese recrutată ca cercetătoare. El îi va deveni soț și va primi în 2001 Premiul Nobel pentru Economie pentru lucrările sale despre piețele cu informație asimetrică.
De ce a spus Janet Yellen că regretă cuvântul „tranzitorie”?
În martie 2024, pe atunci secretară a Trezoreriei — și nu mai chair al Fed —, Janet Yellen recunoaște într-un interviu: „regret că am spus că era tranzitorie”, referindu-se la comentariile ei anterioare despre inflația care a urmat pandemiei de Covid-19, în cele din urmă mai puternică și mai persistentă decât se anticipase.
