FOMC: componența, voturile și ședințele Fed (2026)

Pe 16 septembrie 2026, la ora 14:00, ora Washingtonului — 20:00 la Paris —, FOMC a decis: a majorat dobânda-cheie cu un sfert de punct, la 3,75 %-4,00 %, cu votul unanim al celor doisprezece membri votanți. Este prima creștere de la iulie 2023. Treizeci de minute mai târziu, Kevin Warsh a explicat decizia în conferința de presă — un exercițiu care poate, de unul singur, să miște mii de miliarde de dolari de active în întreaga lume. Următoarea ședință: 27 și 28 octombrie 2026, cu un comunicat așteptat pe 28, la ora 19:00, ora Parisului.

În spatele fiecărei decizii se află un mecanism: cum funcționează, de când există și cine stă la masa deciziilor. Acest ghid, actualizat la 7 octombrie 2026, acoperă istoria comitetului de la înființarea sa legală în 1913, structura sa de vot, desfășurarea unei ședințe, instrumentele sale dincolo de simpla dobândă, și componența sa actuală sub președinția lui Kevin Warsh.

Esențialul de reținut

• FOMC — Federal Open Market Committee — ia naștere odată cu Banking Act of 1933, dar structura sa modernă (Board din 7 guvernatori + 12 președinți regionali) datează din Banking Act of 1935; primul comitet sub această formă s-a reunit în martie 1936.
• 12 membri votează la fiecare ședință: 7 guvernatori, președintele Fed New York (post permanent) și 4 dintre ceilalți 11 președinți regionali, prin rotație anuală pe grupe.
• 8 ședințe programate pe an, dintre care 4 însoțite de dot plot (Summary of Economic Projections): cel mai recent datează din 16 septembrie 2026, următorul va fi publicat pe 9 decembrie, la încheierea ședinței din 8-9 decembrie.
• 3,75 %-4,00 %: intervalul dobânzii-cheie de la ședința din 16 septembrie 2026, care l-a majorat cu un sfert de punct, cu 12 voturi contra 0 — prima creștere de la iulie 2023, după un statu quo votat cu 9 voturi contra 3 pe 29 iulie.
• Kevin Warsh, al 17^-lea președinte al Fed, a depus jurământul pe 22 mai 2026 și îi succedă lui Jerome Powell, rămas scurt timp „chair pro tempore” între 15 și 22 mai 2026, conform practicii urmate în tranzițiile dintre președinți.
• Comunicatul de presă este publicat la ora 14:00, ora Washingtonului, urmat treizeci de minute mai târziu de conferința de presă a președintelui; minutele detaliate, la rândul lor, apar abia trei săptămâni mai târziu.
• Următoarea ședință: 27-28 octombrie 2026. Comunicatul va fi publicat pe 28, la ora 14:00, ora Washingtonului, adică, în mod excepțional, 19:00 la Paris: Uniunea Europeană trece la ora de iarnă pe 25 octombrie, Statele Unite abia pe 1 noiembrie. Conferința de presă are loc la 19:30, ora Parisului.
• Dublul mandat legal al Fed — stabilitatea prețurilor și ocuparea deplină a forței de muncă — încadrează fiecare decizie; ținta oficială de inflație de 2 % a fost formalizată abia în ianuarie 2012.
• Ședințe de urgență, în afara calendarului, există: scăderile-surpriză din ianuarie 2008, octombrie 2008 și martie 2020 sunt cele mai grăitoare exemple.

FOMC: un secol de istorie instituțională

FOMC — Federal Open Market Committee, Comitetul federal al pieței libere — nu a existat mereu sub această formă. Totul pornește de la Federal Reserve Act, semnat de președintele Woodrow Wilson pe 23 decembrie 1913, care creează sistemul Federal Reserve din Statele Unite. La acea vreme, nimic nu semăna încă cu comitetul actual.

Banking Act of 1933 este cel care dă naștere FOMC ca atare, cu o misiune restrânsă: coordonarea operațiunilor de open market între băncile regionale, care acționau până atunci în ordine dispersată. Structura sa actuală provine din Banking Act of 1935: un Board of Governors din 7 membri la Washington, sprijinit de președinții celor 12 bănci regionale ale Federal Reserve. Primul FOMC organizat conform acestei arhitecturi s-a reunit în martie 1936. De atunci, structura de bază nu s-a schimbat — doar instrumentele aflate la dispoziția sa și interpretarea mandatului său au evoluat.

Acest mandat, stabilit prin lege, cuprinde două obiective: stabilitatea prețurilor și ocuparea deplină a forței de muncă — celebrul „dublu mandat”. Timp de decenii, niciun număr precis nu însoțea obiectivul stabilității prețurilor; abia în ianuarie 2012, sub președinția lui Ben Bernanke, Fed formalizează pentru prima dată o țintă explicită de inflație de 2 %. Pentru a parcurge întreaga filiație a președinților care au modelat această instituție, de la William McChesney Martin la Kevin Warsh, trecând prin Volcker, Greenspan, Bernanke, Yellen și Powell, istoricul complet al președinților Fed detaliază fiecare mandat și fiecare cotitură de doctrină.

Cine votează? Mecanismul intern al comitetului

FOMC numără 12 membri votanți la fiecare ședință, dar reunește mai mulți participanți: cei fără drept de vot iau parte pe deplin la dezbateri, fără a dispune de dreptul de vot. Repartiția este fixă:

• Cei 7 guvernatori ai Board-ului, la Washington, votează întotdeauna.
• Președintele Fed New York votează, de asemenea, întotdeauna — singurul loc regional permanent, datorită rolului New York-ului în execuția operațiunilor de piață.
• 4 dintre ceilalți 11 președinți regionali votează, prin rotație anuală organizată în patru grupe de bănci: Boston, Philadelphia și Richmond; Cleveland și Chicago; Atlanta, St Louis și Dallas; Minneapolis, Kansas City și San Francisco. Fiecare grupă desemnează un președinte votant pentru anul respectiv.

Guvernatorii, la rândul lor, nu sunt numiți la întâmplare: desemnați de președintele Statelor Unite, confirmați de Senat, pentru un mandat complet de 14 ani. Mecanismul limitează influența unui singur mandat prezidențial: un nou mandat de guvernator începe la fiecare doi ani, pe 1 februarie al unui an par. Detaliile componenței în vigoare sunt publicate în permanență pe pagina oficială a FOMC.

Ritmul ședințelor: ce se întâmplă în sală

FOMC se reunește de 8 ori pe an, conform unui calendar publicat în avans. Pentru 2026: 27-28 ianuarie, 17-18 martie, 28-29 aprilie, 16-17 iunie, 28-29 iulie, 15-16 septembrie, 27-28 octombrie și 8-9 decembrie. Patru dintre aceste opt ședințe — martie, iunie, septembrie și decembrie — sunt însoțite de publicarea dot plot-ului, acel nor de puncte în care fiecare participant, cu drept de vot sau nu, își plasează în mod anonim propria proiecție a dobânzii pentru anii următori. După ședința din septembrie, mai rămân deci două ședințe în 2026: 27-28 octombrie, fără dot plot, apoi 8-9 decembrie, cu ultimul dot plot al anului. Calendarul complet este publicat pe pagina calendarelor FOMC a Fed.

Desfășurarea, în schimb, este mereu identică. Participanții — cei 12 votanți și președinții regionali fără drept de vot — dezbat cu ușile închise: nicio cameră, niciun microfon deschis. Apoi, la ora 14:00, ora Washingtonului (20:00 la Paris, în cea mai mare parte a anului), comunicatul de presă oficial este publicat: câteva sute de cuvinte care fac sau desfac poziții întregi de piață. Treizeci de minute mai târziu, la 14:30 ET, președintele FOMC ține o conferință de presă în care fiecare formulare aleasă sau evitată este disecată în direct de sălile de piață. Minutele detaliate ale ședinței, la rândul lor, sunt publicate abia trei săptămâni mai târziu — atunci descoperim nuanțele dezbaterii interne, dezacordurile, argumentele care nu au convins.

Atenție la schimbarea orei: Europa și Statele Unite nu o fac în același weekend. Pe 28 octombrie 2026, Uniunea Europeană va fi deja la ora de iarnă (din 25 octombrie), dar Statele Unite încă nu (abia pe 1 noiembrie): comunicatul va fi publicat deci la 19:00 la Paris, iar conferința de presă la 19:30. Același decalaj a existat pe 18 martie 2026, când Statele Unite trecuseră deja la ora de vară, iar Europa încă nu. Pe 9 decembrie, totul revine la normal: comunicat la 20:00, ora Parisului.

De la ușile închise la minute: calendarul unei ședințe FOMC, oră cu oră.

Acest calendar nu este o închisoare: comitetul se poate reuni în afara calendarului dacă situația o impune. Pe 22 ianuarie 2008, FOMC își reduce dobânzile cu 75 de puncte de bază la 3,50 %, prima sa decizie în afara unei ședințe programate de la atentatele din 11 septembrie 2001. Pe 8 octombrie 2008, în plină criză financiară, o reducere coordonată de 50 de puncte de bază este decisă împreună cu mai multe bănci centrale mondiale. Iar pe 3 martie 2020, chiar la începutul pandemiei, comitetul își reduce dobânzile cu 50 de puncte de bază — prima sa reducere în afara calendarului din 2008 —, urmată de o nouă reducere pe 15 martie 2020, care aduce intervalul la 0-0,25 %.

Cutia cu instrumente a politicii monetare

A reduce sau a crește o dobândă cu un sfert de punct nu rezumă ce face Fed. Politica monetară condusă de FOMC dispune de mai multe instrumente, dintre care unele nu au fost inventate — sau scoase din sertar — decât în timpul crizelor recente.

Forward guidance merită menționat separat: nu este o cifră, este o frază. În comunicatul din decembrie 2008, FOMC promitea dobânzi „excepțional de scăzute... pentru o anumită perioadă” — o formulare care, de una singură, a ancorat așteptările pieței timp de ani de zile. Kevin Warsh a renunțat la această practică în 2026: fără această ghidare, cifrele de inflație și de ocupare a forței de muncă dau tempoul, așa cum explică ghidul nostru despre anunțurile economice. QT-ul ilustrează mecanismul invers al QE: începând din iunie 2022, Fed a lăsat să se scurgă până la 95 de miliarde de dolari pe lună din bilanțul său fără a reinvesti — 60 de miliarde în obligațiuni de trezorerie, 35 de miliarde în titluri garantate cu creanțe ipotecare (MBS), după primele trei luni de creștere treptată. În loc să cumpere active, le lăsa să iasă din bilanț pentru a retrage lichidități din sistem. Ritmul a fost apoi încetinit — plafonul pentru obligațiunile de trezorerie a fost redus la 25 de miliarde în iunie 2024, apoi la 5 miliarde în aprilie 2025 —, înainte ca comitetul să pună capăt reducerii bilanțului pe 1 decembrie 2025. Din decembrie 2025, Fed cumpără din nou, la nevoie, titluri de trezorerie pe termen scurt, pentru a menține rezerve bancare „ample”. Pentru a înțelege legătura dintre aceste instrumente și dobânda-cheie, merită un ocol prin Chiria banilor, explicația completă a dobânzii-cheie.

Cine face parte din FOMC în 2026?

Componența comitetului a cunoscut o schimbare rară anul acesta. Jerome Powell, președinte din 5 februarie 2018, a deținut statutul temporar de „chair pro tempore” între 15 și 22 mai 2026, înainte de a ceda oficial locul lui Kevin Warsh, al 17^-lea președinte al Federal Reserve, care a depus jurământul pe 22 mai 2026 și a fost ales în unanimitate chairman al FOMC în aceeași zi. Mandatul său de chair se derulează până pe 21 mai 2030. Powell, la rândul său, rămâne guvernator — mandatul său în această calitate expiră pe 31 ianuarie 2028.

În jurul său, repartiția posturilor de conducere:

Un cuvânt despre Lisa Cook: în august 2025, Donald Trump a pretins că o revocă din funcția de guvernatoare. Curtea Supremă a refuzat, pe 29 iunie 2026, să suspende menținerea sa în funcție cât timp procedura judiciară continuă. Ea face deci în continuare parte din FOMC.

În ceea ce privește președinții regionali votanți pentru anul 2026: John Williams (New York, post permanent), Beth Hammack (Cleveland), Anna Paulson (Philadelphia), Lorie Logan (Dallas) și Neel Kashkari (Minneapolis) — câte un președinte pentru fiecare grupă de rotație. Componența se schimbă la prima ședință a fiecărui an: în 2027, cele patru locuri rotative vor reveni băncilor Fed din Chicago, Richmond, Atlanta și San Francisco, alături de New York.

Pe fond, ultima decizie datează din ședința din 15-16 septembrie 2026: comitetul a majorat intervalul cu un sfert de punct, la 3,75 %-4,00 %, cu 12 voturi contra 0, fără niciun disident. Cu două luni mai devreme, la ședința din 28-29 iulie 2026, comitetul menținuse intervalul la 3,50 %-3,75 % cu 9 voturi contra 3, un nivel atins încă din decembrie 2025, după trei reduceri consecutive. Cei trei disidenți din iulie — Hammack, Kashkari și Logan — cereau deja o creștere de 25 de puncte de bază: în septembrie, toți votanții au urmat această cale.

Dot plot-ul publicat în aceeași zi, primul după cel din iunie, oferă indicii despre ce urmează. Dintre cei 18 participanți care și-au transmis proiecțiile, 16 își plasează punctul pentru finalul anului 2026 deasupra intervalului actual, adică cel puțin încă o creștere de un sfert de punct până la sfârșitul anului — două, în cazul a 4 dintre ei. Mediana indică pentru dobânda fed funds un nivel de 4,1 % la sfârșitul anului — mijlocul unui interval de 4,00 %-4,25 % —, față de 3,8 % în proiecțiile din iunie. Sunt doar proiecții individuale, nu un angajament: următorul dot plot, publicat pe 9 decembrie 2026, va arăta cum au evoluat. Proiecțiile din septembrie pot fi consultate integral pe site-ul Fed.

Creștere, statu quo sau scădere: cele 3 scenarii ale unei ședințe FOMC

Fiecare ședință programată se rezumă, pentru dobânda-cheie, la trei rezultate posibile. Vocabularul care le însoțește — de șoim sau de porumbel — descrie postura comitetului, nu doar cifra afișată.

Trei rezultate, trei logici: ce schimbă fiecare decizie asupra costului banilor și asupra citirii piețelor.

Scăderea (postură de porumbel, sau „dovish”): comitetul reduce intervalul, de obicei în trepte de 25 de puncte de bază. Costul împrumutului scade pentru gospodării și companii, ceea ce susține teoretic investițiile și ocuparea forței de muncă — cu riscul, dacă este prea rapidă, de a reaprinde inflația. Aceasta este logica ce a prevalat în 2025, cu trei reduceri consecutive în septembrie, octombrie și decembrie, până la un interval de 3,50 %-3,75 % la sfârșitul anului.

Statu quo (postură neutră): comitetul lasă intervalul neschimbat, așa cum s-a întâmplat la ședința din 29 iulie 2026. Această alegere nu este niciodată un non-eveniment: comunicatul și conferința de presă care îl însoțesc orientează așteptările pieței pentru perioada următoare, uneori mai mult decât ar face-o o mișcare a dobânzii în sine.

Creșterea (postură de șoim, sau „hawkish”): comitetul majorează intervalul pentru a tempera o economie considerată supraîncălzită sau o inflație considerată prea persistentă. Creditul devine mai scump, ceea ce apasă în general asupra activelor celor mai sensibile la costul finanțării — și în special asupra pozițiilor deschise cu efect de levier, unde o variație a costului banilor se repercutează direct asupra costului de deținere a unei poziții. Aceasta este opțiunea aleasă pe 16 septembrie 2026: o majorare cu un sfert de punct, votată în unanimitate, pe care comunicatul o justifică printr-o inflație care „rămâne ridicată”. Acest ghid nu încearcă totuși să prezică ce urmează: oferă cheile pentru a citi fiecare dintre deciziile viitoare.

În toate cele trei cazuri, mecanismul de transmisie trece prin aceleași canale: costul creditului bancar, randamentul obligațiunilor de stat, nivelul dolarului și, în cele din urmă, evaluarea aproape a tuturor claselor de active cotate din lume. Din acest motiv, un comitet de 12 votanți, reunit de opt ori pe an într-o sală de la Washington, rămâne una dintre cele mai urmărite întâlniri din întreaga lume a piețelor financiare.

Întrebări frecvente

Ce este FOMC, mai exact?

FOMC (Federal Open Market Committee) este organul de decizie al politicii monetare al Federal Reserve din Statele Unite. Numără 12 membri votanți: cei 7 guvernatori ai Board-ului, președintele Fed New York și 4 dintre ceilalți 11 președinți regionali, prin rotație anuală. Se reunește de 8 ori pe an pentru a fixa intervalul-țintă al dobânzii-cheie americane și pentru a orienta celelalte pârghii de politică monetară, în cadrul unui dublu mandat legal: stabilitatea prețurilor și ocuparea deplină a forței de muncă.

De ce nu votează toți președinții regionali în același timp?

Pentru că Banking Act of 1935 a organizat o rotație pe grupe de bănci regionale, pentru a echilibra influența între cele 12 districte, fără a face să explodeze numărul de votanți. Cei 11 președinți din afara New York-ului sunt repartizați în patru grupe — Boston/Philadelphia/Richmond, Cleveland/Chicago, Atlanta/St Louis/Dallas, Minneapolis/Kansas City/San Francisco — și fiecare grupă desemnează un președinte votant pentru anul respectiv. Cei fără drept de vot continuă să participe la dezbateri: ei pierd doar dreptul formal de vot.

Ce a decis FOMC pe 16 septembrie 2026?

FOMC a majorat intervalul-țintă al dobânzii fed funds cu un sfert de punct, la 3,75 %-4,00 %, cu 12 voturi contra 0: niciun membru votant nu și-a exprimat dezacordul. Este prima creștere de la iulie 2023. Comunicatul, publicat la ora 14:00, ora Washingtonului (20:00 la Paris), justifică decizia printr-o inflație care rămâne ridicată, iar Kevin Warsh a comentat-o în conferința de presă treizeci de minute mai târziu. Dot plot-ul publicat în aceeași zi arată că 16 dintre cei 18 participanți proiectează cel puțin o nouă creștere până la sfârșitul lui 2026. În iulie, intervalul fusese menținut la 3,50 %-3,75 % cu 9 voturi contra 3.

Ce este dot plot-ul și la ce folosește?

Dot plot-ul, sau Summary of Economic Projections, este un grafic publicat de patru ori pe an — în martie, iunie, septembrie și decembrie — în care fiecare participant la FOMC, cu drept de vot sau nu, plasează anonim un punct reprezentând propria sa așteptare privind nivelul dobânzii-cheie pentru anii următori. Nu constituie un angajament colectiv: este o fotografie dispersată a așteptărilor individuale, pe care piețele o citesc pentru a evalua traiectoria probabilă a politicii monetare. Cel mai recent datează din 16 septembrie 2026; următorul va fi publicat pe 9 decembrie 2026, la încheierea ședinței din 8-9 decembrie.

Care este diferența dintre o Fed „de șoim” și o Fed „de porumbel”?

O postură „de șoim” (hawkish) privilegiază lupta împotriva inflației, chiar dacă asta înseamnă să majoreze dobânzile sau să le mențină ridicate mai mult timp decât se prevedea. O postură „de porumbel” (dovish) privilegiază susținerea ocupării forței de muncă și a activității economice, cu dobânzi mai scăzute. Același comitet poate trece de la o postură la alta de la o ședință la alta, în funcție de datele economice: nu este o doctrină fixă, ci o citire a raportului de forțe dintre cele două obiective ale dublului mandat.

Cine este Kevin Warsh?

Kevin Warsh este al 17^-lea președinte al Federal Reserve din Statele Unite. A depus jurământul pe 22 mai 2026 și a fost ales în unanimitate chairman al FOMC în aceeași zi, pentru un mandat de chair care se derulează până pe 21 mai 2030. Îi succedă lui Jerome Powell, care deținuse președinția din 5 februarie 2018 până pe 22 mai 2026 și care rămâne guvernator al Board-ului până pe 31 ianuarie 2028, după ce a asigurat o scurtă tranziție sub statutul de „chair pro tempore”.

Se poate reuni FOMC în afara calendarului oficial?

Da, iar istoria recentă oferă trei exemple grăitoare. Pe 22 ianuarie 2008, o reducere-surpriză de 75 de puncte de bază este decisă în afara calendarului, prima de la atentatele din 11 septembrie 2001. Pe 8 octombrie 2008, o reducere coordonată de 50 de puncte de bază este anunțată împreună cu alte bănci centrale mondiale. Iar pe 3 și 15 martie 2020, la începutul pandemiei, două reduceri de urgență aduc intervalul la 0-0,25 % în decurs de două săptămâni.

Când are loc următoarea ședință a FOMC?

Pe 27 și 28 octombrie 2026. Comunicatul va fi publicat pe 28 octombrie la ora 14:00, ora Washingtonului, adică 19:00 la Paris — și nu 20:00, ca de obicei, pentru că Uniunea Europeană trece la ora de iarnă pe 25 octombrie, cu o săptămână înaintea Statelor Unite. Conferința de presă a președintelui Fed va urma la 19:30, ora Parisului. Această ședință nu este însoțită de un dot plot: următorul va fi publicat la ultima ședință a anului, pe 8 și 9 decembrie 2026, cu un comunicat pe 9 decembrie la 20:00, ora Parisului.