Impozit criptomonede 2026: cota de 16 % și CASS în România

Din 1 ianuarie 2026, România impozitează cu 16 % câștigul din vânzarea de criptomonede. Tot regimul stă într-un singur alineat din Codul fiscal, art. 116 alin. (2^1) din Legea nr. 227/2015: nicio durată de deținere, nicio deducere, niciun barem progresiv.

Ciudățenia începe aici. Alineatul impozitează „câștigul din transferul de monedă virtuală” — o noțiune pe care niciun text românesc nu o mai definește. Singura definiție legală, art. 2 lit. t^1) din Legea nr. 129/2019, a fost înlocuită pe 13 martie 2025 cu cea a „criptoactivului” din MiCA. Statul impozitează deci o categorie („monedă virtuală”: două apariții în Codul fiscal, zero definiții) și raportează alta („criptoactiv”: 278 de apariții în Codul de procedură fiscală, toate din DAC8). La margini — NFT-uri, stablecoin-uri, tokenuri de guvernanță — nu mai ai niciun text-suport.

Ghidul acoperă veniturile anului 2026, declarate până la 25 mai 2027, în starea dreptului la 6 septembrie 2026. Fiecare cotă, prag și articol vine dintr-un text oficial legat în pagină. Iar unde niciun text nu tranșează — pierderile pe spot, schimbul cripto-cripto, staking-ul, perpetualele — o spunem, în loc să inventăm.

Esențialul în câteva rânduri

• 16 % pe câștigul din transferul de monedă virtuală, pentru câștigurile din 1 ianuarie 2026. Cele din 2025 au rămas la 10 %.
• Cota nu a fost urcată de Legea nr. 141/2025, cum scriu unele surse, ci de Legea nr. 239/2025, art. XII pct. 13-14.
• Scutire de 200 / 600 lei: un câștig sub 200 lei pe tranzacție nu se impozitează, dar doar dacă totalul anului nu trece de 600 lei. Condițiile sunt cumulative.
• CASS de 10 % în trepte: 2.430, 4.860 sau 9.720 lei, după cum veniturile extrasalariale ating 24.300, 48.600 sau 97.200 lei — praguri calculate cu 4.050 lei, nu cu 4.325.
• Nu există CAS pe câștigurile cripto, nici impozit pe deținere, nici durată de deținere, nici exit tax.
• Perpetualele și CFD-urile nu sunt „monedă virtuală”: intră în veniturile din investiții, cu câștig net anual.
• Pe derivate, pierderea se reportează 5 ani, în limita a 70 %, dar doar dacă ai depus declarația în anul pierderii. Pe spot, legea vorbește doar despre „diferență pozitivă”: niciun text nu spune ce se întâmplă cu pierderile, iar noi nu inventăm unul.
• Baza CASS a derivatelor se ia înainte de pierderile reportate: art. 170 alin. (4) lit. d) trimite la art. 94-97, nu la art. 119.
• Un rezident român afiliat la alt sistem european de securitate socială (formular A1) nu datorează nicio CASS, oricât ar câștiga.

Principiul: o categorie reziduală și un singur alineat

România nu are un regim autonom al plusvalorilor cripto. Câștigurile persoanelor fizice cad în categoria reziduală a veniturilor din alte surse (Titlul IV, Capitolul X), printr-o literă: art. 114 alin. (2) lit. m), „venituri din transferul de monedă virtuală”. Calculul e fixat de art. 116 alin. (2^1): 16 % „asupra câștigului ..., determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției”, cu scutirea câștigului „sub nivelul a 200 lei/tranzacție”, sub condiția unui total anual de cel mult 600 lei.

Patru consecințe. Tu calculezi, tu declari, tu plătești: nu există reținere la sursă, iar alin. (7) te scutește de registrul de evidență fiscală și de contabilitate — dar nu de dovezi, fiindcă prețul de achiziție rămâne în sarcina ta la control, iar fără el riști impozitarea pe brut sau art. 117, cu 70 %. Impozitul e final: art. 64 alin. (2) rezervă cotele prevăzute expres în Titlul IV. Durata de deținere nu contează: un bitcoin vândut după opt ani e tratat ca unul vândut după opt minute. Iar faptul generator e transferul, definit la art. 7 pct. 42 ca „orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum și transferul masei patrimoniale fiduciare ...”.

Noțiunea impozitată nu mai e definită nicăieri

Ca să explice ce e o monedă virtuală, ghidurile românești citează art. 2 lit. t^1) din Legea nr. 129/2019. Litera nu mai spune asta. Forma consolidată publicată de ONPCSB listează O.U.G. nr. 10 din 13 martie 2025 printre actele modificatoare, iar art. 2 spune acum: „criptoactiv înseamnă un criptoactiv astfel cum este definit la art. 3 alin. (1) pct. 5 din Regulamentul (UE) 2023/1.114”. Sintagma „monedă virtuală” nu mai apare nicăieri în lege.

Nu e o subtilitate de jurist: două raționamente răspândite se sprijineau pe definiția dispărută: stablecoin-ul e o monedă virtuală, deci schimbul e impozabil; un NFT nu e, deci nu intră aici. Amândouă și-au pierdut temeiul în aceeași zi. Codul fiscal nu definește nimic, norme nu s-au emis deși art. 116 alin. (3^1) le permite, iar ANAF nu a mai publicat nicio broșură pe cripto după 2023.

Legea care a urcat cota nu e cea pe care o citează toți

În septembrie 2026, un site românesc bine clasat scria că „Legea 141/2025 urcă cota la 16 %”. Textul integral al Legii nr. 141/2025 nu conține niciodată cuvântul „virtual”: ea urcă dividendele, nu cripto. Sursa reală e Legea nr. 239/2025, „pachetul fiscal 2” (Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025): art. XII pct. 13 abrogă vechiul art. 116 alin. (2) lit. c), cel cu 10 %, iar pct. 14 creează alin. (2^1), aplicabil „câștigurilor ... obținute începând cu data de 1 ianuarie 2026”. Detaliu nesemnalat de nimeni: art. XIII alin. (1) lit. a) a fost rescris două zile mai târziu de O.U.G. nr. 78/2025. Rescrierea menține punctele 12-15 la 1 ianuarie 2026, deci cripto nu e atinsă, dar cine citează versiunea originală citează un text deja modificat.

Regimul spotului: cum se calculează, leu cu leu

Câștigul se determină pe tranzacție: preț de vânzare minus preț de achiziție, în care intră „costurile directe aferente tranzacției”: comisionul de exchange, gas-ul, spread-ul explicit.

Sumele în valută se convertesc la cursul BNR al datei încasării sau plății (art. 9 alin. (3) lit. b) și alin. (4)), nu la cel de pe exchange. Un motiv să ai un jurnal de trading cu data exactă a fiecărei operațiuni. Iar metoda de determinare a prețului de achiziție când ai cumpărat același token în zece tranșe — FIFO, cost mediu, identificare specifică — nu e impusă de niciun text: cel mediu ponderat de la art. 97 alin. (8^2) privește doar intermediarii români. Alege o metodă și ține-te de ea an de an.

Scutirea de 200 / 600 lei, interpretată prudent

Cele două condiții trebuie îndeplinite împreună. Și nu confunda pragul cu unul de rulaj: el privește câștigurile. Poți vinde de 100.000 lei și rămâi scutit dacă din asta ies zece câștiguri de câte 50 lei — fiecare sub 200 lei, iar anul sub 600 lei. Dar un câștig de 500 lei dintr-o singură tranzacție e impozabil, fiindcă prima condiție cade; iar cine vinde de 700 lei cu 650 lei câștig e impozitat integral, fiindcă a trecut plafonul anual.

Textul spune însă „totalul câștigurilor într-un an fiscal” fără să precizeze dacă vizează toate câștigurile sau doar pe cele sub 200 lei. Nicio normă nu a fost emisă, iar broșura ANAF din 2023 recopiază textul. Lectura reținută aici, toate câștigurile anului, e cea mai defavorabilă și o alegem din acest motiv. Iar scutirea nu te scutește de declarație: art. 116 alin. (1) impune depunerea fără condiție de sumă, formularul fiind chiar cel care justifică scutirea.

Traderul foarte activ: granița activității independente

Cine îndeplinește cel puțin 4 din cele 7 criterii ale art. 7 pct. 3 nu mai face gestiunea patrimoniului privat, ci activitate independentă: 10 % pe venitul net (art. 64 alin. (1) lit. a)), pierderi reportabile 5 ani la 70 % (art. 118 alin. (4)), CASS pe venitul net până la 72 de salarii minime (291.600 lei în 2026) și, singurul loc din dosar unde apare, CAS de 25 % peste 12 salarii minime (art. 148). Niciun text și nicio poziție ANAF nu aplică aceste criterii tranzacționării de criptomonede: granița e netranșată, iar broșura ANAF încadrează câștigurile persoanelor fizice la alte surse.

CASS: contribuția în trepte care schimbă calculul

Peste impozit se adaugă contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), 10 % (art. 156), pe o bază forfetară. Art. 170 alin. (3) fixează trei paliere, după veniturile extrasalariale de la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) — drepturi de autor, chirii, agricol, investiții și alte surse, deci și cripto — cumulate „din România și din afara României”. Salariile și pensiile nu intră în cumul. Sub 24.300 lei nu datorezi nimic (alin. (2)); de la 24.300 lei baza e de 6 salarii minime și CASS 2.430 lei; de la 48.600 lei, 12 salarii și 4.860 lei; de la 97.200 lei, 24 de salarii și 9.720 lei, plafonul (art. 170 alin. (3) lit. a)-c)). Pragul e brutal: un singur leu peste 24.299 costă 2.430 lei.

Cifra decisivă e salariul minim. Art. 135^1 alin. (3) impune valoarea „în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului ..., indiferent dacă în cursul aceluiași an se utilizează mai multe valori”. La 1 ianuarie 2026 salariul minim era 4.050 lei, iar urcarea lui la 4.325 lei de la 1 iulie prin H.G. nr. 146/2026 nu schimbă nimic pentru 2026. Nota ANAF — DGRFP Brașov „Modificări fiscale 2026” o spune direct: „Pentru anul 2026 salariul minim luat în considerare este tot de 4050 lei ...”.

Două reguli care se uită. CASS nu se deduce din baza impozitului: nici art. 116 alin. (2^1), nici art. 123 alin. (1^2) nu prevăd deducerea, iar cea de la art. 118 alin. (2) lit. b) privește doar activitățile independente. Și nu se datorează CAS (pensie) pe câștigurile cripto sau din investiții.

Excepția care poate anula 9.720 lei

Aproape niciun articol românesc nu o menționează și e cea mai mare economie din acest ghid. Partea introductivă a art. 155 alin. (1) subordonează expres CASS respectării „legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale ...”, iar instrucțiunile formularului 212, la pct. 50.6 lit. b), scutesc de subsecțiunea CASS „persoanele care, potrivit legislației europene ..., nu datorează contribuții de asigurări sociale de sănătate în România”. Concret: un detașat, un frontalier sau un titular de formular A1 nu datorează nicio CASS, indiferent de sumă.

Exemplul de referință: 200.000 lei câștig

Toată seria folosește același caz: un câștig de 40.000 de euro, adică 200.000 lei, echivalentul rotunjit, realizat în 2026 de o persoană fizică rezidentă cu încă 200.000 lei venituri salariale — salariul nu intră în cumulul CASS, deci mărimea lui nu schimbă nimic. Persoana ține de sistemul românesc de securitate socială și nu are alte venituri extrasalariale.

Etapă	Spot (transfer de monedă virtuală)	Derivate (perpetuale pe platformă străină)
Bază impozabilă	200.000 lei — diferența pozitivă, tranzacție cu tranzacție	200.000 lei — câștig net anual, poziții închise
Cotă	16 % (art. 116 alin. (2^1))	16 % (art. 123 alin. (1^2))
Impozit pe venit	32.000 lei	32.000 lei
Cumul pentru CASS	200.000 lei (linia 1.6)	200.000 lei (linia 1.4)
Palier CASS	Peste 97.200 → bază 97.200 lei	Peste 97.200 → bază 97.200 lei
CASS (10 %)	9.720 lei	9.720 lei
Total datorat	41.720 lei	41.720 lei
Rămâne net	158.280 lei	158.280 lei

Rezultat identic, cu 20,86 % rată efectivă: cele două ramuri costă la fel când totul merge bine. Diferența apare la pierderi — același an, cu 80.000 lei de pierderi, produce obligații fiscale de 41.720 lei pe spot în lectura majoritară și de 28.920 lei pe derivate. Iar dacă persoana ține de alt sistem european de securitate socială, CASS cade la zero și totalul devine 32.000 lei: 16 % exact.

Același câștig, două ramuri, aceeași factură — atât timp cât nu pierzi nimic.

Schimburile cripto-cripto și stablecoin-urile

Lectura literală duce la impozitare. Art. 7 pct. 42 include în transfer „schimbul unui drept de proprietate ... cu un alt drept de proprietate”: a da BTC pentru ETH sau pentru USDT transferă moneda cedată și naște un câștig egal cu valoarea în lei a ceea ce primești, la cursul BNR al zilei, minus prețul de achiziție. Nicio amânare a impozitării la schimb nu există în dreptul român.

Dar ANAF nu a publicat nimic pe acest punct, iar argumentul cu care se rezolva cazul stablecoin-ului — „e o monedă virtuală în sensul Legii 129/2019” — a dispărut odată cu definiția. Practic, fiecare rebalansare a portofoliului e, în lectura prudentă, un fapt generator: evidența se ține în timp real, nu se reconstituie în aprilie 2027 dintr-un CSV descărcat în grabă.

Derivatele, perpetualele și levierul

Aceasta e secțiunea pe care niciun articol românesc de pe prima pagină nu o tratează. Dacă tranzacționezi contracte futures și perpetuale cu efect de levier, regimul tău nu e cel al spotului. Cota afișată e aceeași, 16 %, dar baza impozabilă, regulile pierderilor și rubricile declarației diferă.

Lanțul juridic, verigă cu verigă

1. Art. 114 alin. (2) lit. m) vizează doar „veniturile din transferul de monedă virtuală”, iar transferul e, la art. 7 pct. 42, înstrăinarea unui drept de proprietate. Un perpetual, un future cu decontare în numerar sau un CFD nu transferă proprietatea niciunei monede virtuale: nu deții activul suport. Ieșirea din regimul spot e bine susținută de texte.

2. Art. 91 lit. c) include în veniturile din investiții „orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate”, iar art. 7 pct. 23 trimite, pentru calificare, la „legislația în materie din statul în care a fost emis”. Pentru o platformă din Uniune, anexa I secțiunea C din Directiva 2014/65/UE (MiFID II, transpusă prin Legea nr. 126/2018) enumeră la pct. 4 contractele de opțiuni, contractele futures, contractele swap și contractele forward pe rate, „precum și orice alte contracte derivate”, la pct. 9 „contractele financiare pentru diferențe” și, la pct. 10, o clauză reziduală pentru orice alt contract derivat.

3. Art. 95^1 tratează expres operațiunile „care nu sunt efectuate printr-un intermediar ... rezident fiscal român”: contul de pe o platformă străină, unde determini singur, anual și cumulat, „pe bază de documente justificative” (alin. (2)), câștigul și pierderea pe pozițiile închise — deci păstrează extrasele. Iar art. 95 alin. (1), teza a doua, acoperă „instrumentele financiare derivate ce prevăd decontări periodice între părți, fără închiderea poziției” — descrierea unui perpetual cu plățile lui de funding, care intră deci în câștigul net anual, nu în dobânzi. La fel, o lichidare e o poziție închisă „indiferent dacă acesta a ajuns sau nu la scadență”, iar un perpetual decontat în cripto creează două fapte generatoare, ca și margin trading-ul pe spot: ambele netranșate.

4. Art. 95 alin. (3) și (4) exclud „încasările de principal” și „plățile de principal”: depunerile și retragerile de marjă sunt neutre. Art. 96 alin. (1) consolidează totul într-un câștig net anual; atenție la perimetru, fiindcă art. 91 lit. d) nu înseamnă „titlurile”, ci aurul de investiții: o pierdere pe perpetuale se compensează și cu o plusvaloare pe aur din același an.

5. Art. 92 lit. b) aduce argumentul pe care nimeni nu îl exploatează: sunt de sursă românească veniturile din derivate doar dacă sunt „realizate printr-un intermediar ... rezident fiscal român sau nerezident care are în România un sediu permanent ...”. Per a contrario, un câștig pe perpetuale realizat pe o platformă străină nu e de sursă românească: se declară la Secțiunea a 2-a, țară cu țară. E singurul loc unde un text tranșează sursa — pentru spot, ea rămâne deschisă.

Ce se schimbă concret față de spot

Criteriu	Spot — monedă virtuală	Derivate — venituri din investiții
Cotă 2026	16 %	16 % fără intermediar român; 3 % sau 6 % reținere prin unul român
Bază impozabilă	Suma diferențelor pozitive, tranzacție cu tranzacție	Câștig net anual, poziții închise și decontări periodice
Scutire	200 lei/tranzacție, plafon 600 lei	Niciuna — impozabil de la primul leu
Pierderile anului și reportul lor	Niciun text — netranșat; niciun report	Compensare integrală în categorie; report 5 ani la 70 % (7 ani rezidual pentru stocul dinainte de 2024)
Costuri neatribuibile; mișcări de marjă	Nedeductibile; fără obiect	Deductibile; neutre
Rubrică; an încheiat pe pierdere	1.7.3 / caseta 2.17 — netranșat; fără obiect	1.5 / caseta 2.9, o subsecțiune pe țară; declarație obligatorie, altfel pierderea e pierdută
Bază CASS	Câștigul art. 114-116	Câștigul net anual al art. 96, înainte de pierderile reportate

Pierderile: 5 ani, 70 % și o condiție absolută

Art. 119 alin. (2): pierderea netă anuală „se recuperează în limita a 70 % din câștigurile nete anuale obținute în următorii 5 ani fiscali consecutivi”, cu imputare cronologică, iar ce nu s-a compensat la expirare e pierdut definitiv. Un regim tranzitoriu puțin știut dublează fereastra stocului vechi: art. 133 alin. (27) menține pierderile anterioare lui 2024, necompensate la 31 decembrie 2023, „pe perioada rămasă din cei 7 ani, în limita a 70 %”. O pierdere netă din 2021 rămâne deci imputabilă până la câștigurile lui 2028 inclusiv. Reportul de 7 ani există, dar e o greșeală să-l aplici spotului cripto, care nu l-a avut niciodată.

Și acum condiția care anulează totul dacă e ratată. Reportul nu există decât dacă pierderea a fost declarată în anul în care a fost suferită. Art. 122 alin. (1) impune declarația celor care realizează „venituri/pierderi, după caz” din categoria investiții, iar alin. (4) precizează că ea servește și „declarării ... pierderii fiscale anuale”. Un an încheiat integral pe pierdere se declară deci oricum, la rubrica 1.5 sau caseta 2.9, rd. 4. Nedepunerea costă de două ori: amendă de la 50 la 500 lei (art. 336 alin. (3) CPF) și pierderea devenită definitiv inutilizabilă. Pentru cine practică o gestiune serioasă a riscului, declarația unui an prost contează cât cea a unui an bun.

Reportul e și compartimentat: art. 119 alin. (4) compensează pierderile din străinătate „în limita a 70 % din câștigurile nete anuale de aceeași natură și sursă, realizate în străinătate, pe fiecare țară”. Mai departe începe lectura, nu textul: Secțiunea a 2-a se completează pe țări, fiecare subsecțiune cu propriile rd. 3 și rd. 4, ceea ce face imposibilă compensarea, în anul curent, a unei pierderi din țara A cu un câștig din țara B, deși art. 96 alin. (1) calculează un singur câștig net anual. Nicio normă nu îl confirmă: ține-ți rezultatele separat, pe țara contrapărții, din prima zi a anului.

Intermediarul român: 3 % sau 6 %, dar pierderi definitive

Dacă derivatul trece printr-un intermediar român — SSIF, bancă, broker cu sediu permanent aici — regimul e altul. Art. 97 alin. (8^1), modificat prin art. XII pct. 12 din Legea nr. 239/2025, prevede o reținere la sursă de 3 % pentru o deținere de 365 de zile sau mai mult și 6 % sub acest prag, pentru operațiunile de la 1 ianuarie 2026 (în 2025: 1 % și 3 %), cu durata în FIFO „pe fiecare simbol” și impozit final. De semnalat, pentru cine verifică: codul consolidat publicat de ANAF afișează încă 1 % și 3 %, deși legea și nota DGRFP Brașov spun 3 % și 6 %.

Canalul pare mai blând. Nu e, din clipa în care pierzi: art. 97 alin. (8^5) spune că pierderile obținute prin entitățile de la art. 96^1 alin. (1) „nu se reportează și nu se compensează, acestea reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului”, iar ele nu reduc nici câștigurile de pe o platformă străină. Reținerea nu te scutește nici de declarație: art. 122 alin. (7) o impune oricui datorează CASS.

CASS pe derivate: baza se ia înainte de pierderile reportate

Aici e capcana care poate costa 4.860 lei fără ca nimic să pară anormal. Art. 170 alin. (4) lit. d) reține „venitul și/sau câștigul/câștigul net din investiții, stabilit conform dispozițiilor art. 94-97” — niciodată art. 119, singurul care deduce pierderile reportate. Baza CASS e deci rd. 3, nu rd. 7. Paralelismul confirmă: pentru independenți, art. 170 alin. (1) exclude expres „pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118”.

Un exemplu: un trader cu 120.000 lei câștig net (rd. 3) și 60.000 lei pierderi reportate compensează 60.000 lei (plafonul de 70 % ar permite 84.000) și plătește 16 % pe rd. 7, adică 9.600 lei — dar intră în cumulul CASS cu 120.000 lei, deci în palierul de 24 de salarii: 9.720 lei în loc de 4.860, total 19.320 lei. A doua regulă: liniile 1.4 (investiții) și 1.6 (alte surse) sunt distincte și se adună pentru un singur palier — nu plătești două CASS —, dar o pierdere netă pe derivate se traduce printr-un zero pe linia 1.4, niciodată printr-o sumă negativă. Cine pierde 50.000 lei pe perpetuale și câștigă 60.000 lei pe spot nu datorează impozit pe derivate, dar intră în palierul de 12 salarii.

Ce nu e tranșat pe derivate

Trei niveluri. Ieșirea din regimul „transfer de monedă virtuală” e solidă: nu transferi proprietatea niciunui token. Încadrarea în veniturile din investiții cere ca produsul să fie instrument financiar potrivit legislației statului de emisiune: bine susținută pentru o platformă reglementată din Uniune, fragilă pentru una offshore. Iar lectura de rezervă a ANAF ar putea fi art. 114 alin. (1): alte surse, 10 % pe venitul brut, fără pierderi deductibile. Niciun text publicat nu califică un perpetual cripto de pe o platformă străină.

Ce se întâmplă cu pierderile pe spot

Răspunsul cinstit e că nu există răspuns. Legea vorbește exclusiv despre „diferență pozitivă” și nu conține nicio regulă de compensare sau de report pentru această categorie; art. 119 alin. (2) nu privește decât „operațiunile prevăzute la art. 91 lit. c) și d)”. Lectura literală, majoritară printre practicienii români, impozitează fiecare tranzacție câștigătoare și ignoră tranzacțiile pierzătoare. Lectura economică apreciază „câștigul” pe ansamblul transferurilor anului.

Nu vom scrie nici că pierderile se deduc, nici că nu se deduc, dar putem spune cât valorează îndoiala: un an cu 200.000 lei câștiguri brute și 80.000 lei pierderi dă 32.000 lei de impozit în lectura literală și 19.200 lei în cea economică — 12.800 lei diferență pentru aceleași tranzacții. Un lucru e sigur în ambele: furtul, hack-ul, falimentul platformei, rug pull-ul și cheile pierdute nu se deduc, fiindcă nu există transfer, deci nicio „diferență”. În schimb, o despăgubire primită nu e impozabilă, art. 62 lit. h) scutind „despăgubirile ... primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material”. Un portofel pe care îl controlezi tu e, din acest unghi, singura custodie fără risc de faliment al unui terț.

Operațiune cu operațiune

Operațiune	Impozabilă	Regim	Certitudine
Cumpărare; transfer între portofelele tale; simpla deținere	Nu	Niciun transfer de proprietate	Cert
Vânzare contra lei sau valută	Da	16 % pe diferența pozitivă; scutire 200 / 600 lei	Cert pe literă
Schimb cripto contra cripto	Probabil da	Transferul include „schimbul unui drept de proprietate cu un alt drept”	Netranșat
Plata unui bun sau serviciu	Da, pe literă	Art. 7 pct. 42 vizează schimbul contra servicii	Practica ANAF
Comisioane, gas, spread	Deductibile	„Costuri directe aferente tranzacției”; dacă gas-ul plătit în cripto e el însuși un transfer, niciun text nu spune	Cert pentru deducere; netranșat pentru gas
Perpetuale, futures, opțiuni, CFD	Da	Investiții: 16 % pe câștigul net anual, fără scutire	Calificare netranșată
Staking, lending, yield, minerit, airdrop, fork, NFT	Da, prin principiu	Alte surse, 10 % pe brut la primire (rubrica 1.7.4), impozitare doar la transfer sau activitate independentă. Niciodată 16 % la primire	Netranșat
Câștiguri transformate în locuință sau mașină	Da, în afara impozitului pe venit	Impozit special de 0,9 % peste 2.500.000 sau 375.000 lei, formularul 216	Cert

Staking, minerit, airdrop-uri și NFT-uri

Niciun text fiscal românesc nu le tratează. Prima regulă, singura certă: nu aplica niciodată 16 % la primire — cota e rezervată veniturilor de la art. 114 alin. (2) lit. m), adică transferului. O recompensă de staking sau de yield farming nu e un transfer, ci o atribuire. Trei lecturi rămân deschise: alte surse, cu „aplicarea cotei de 10 % asupra ... venitului brut” (art. 116 alin. (2) lit. a), rubrica 1.7.4); impozitare amânată până la transferul tokenurilor, cu preț de achiziție nul; activitate independentă.

Riscul primei lecturi e dubla impozitare: 10 % la primire, apoi 16 % la revânzare. Se evită dacă prețul de achiziție al tokenului revândut e egal cu valoarea deja impozitată, soluție coerentă dar neconsacrată de vreun text. Documentează valoarea în lei la primire, la cursul BNR: îți servește în orice lectură. Pentru NFT-uri, raționamentul clasic a murit pe 13 martie 2025, iar definiția MiCA acoperă larg și NFT-urile, și stablecoin-urile: calificarea unui Ordinal sau a unui NFT e mai incertă decât era înainte.

Deținerea nu se impozitează — dar bunurile de valoare mare, da

Nu există impozit pe deținerea de criptomonede, nici obligație fiscală de a declara un portofel, un cont sau o platformă din străinătate. Cuvântul „criptoactiv” apare de zero ori în Codul fiscal și de 278 de ori în Codul de procedură fiscală, toate privind obligațiile prestatorilor în cadrul DAC8. Rezerva noastră: concluzia vizează perimetrul fiscal, fiindcă nu am verificat obligațiile statistice ale BNR. Absența declarației nu înseamnă absența controlului: ANAF dispune de art. 117 și de procedura de „verificare a situației fiscale personale”.

Ar fi însă greșit să scrii că România nu are impozit pe patrimoniu. Titlul X^1 (art. 500^1 - 500^3) instituie un impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, urcat la 0,9 % de la 1 ianuarie 2026 prin art. XII pct. 51 din Legea nr. 239/2025. El lovește clădirile rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei și autoturismele înmatriculate în România cu valoare de achiziție peste 375.000 lei, acestea timp de 5 ani de la livrare, iar faptul generator e proprietatea la 31 decembrie a anului anterior (art. 500^1). Transformi câștigurile lui 2026 într-o mașină de 600.000 lei și datorezi 0,9 % × (600.000 − 375.000) = 2.025 lei pe an, cinci ani la rând, prin formularul 216, al cărui model a fost în proiect de modificare în mai 2026: verifică versiunea în vigoare.

Rezidența: sosire, plecare și cei trei ani de după

Ești „persoană fizică rezidentă” dacă îndeplinești măcar una dintre condițiile art. 7 pct. 28: domiciliul în România, centrul intereselor vitale aici, prezența de peste 183 de zile în orice perioadă de 12 luni consecutive încheiată în anul vizat, sau calitatea de funcționar român în străinătate. Rezidentul e impozitat pe veniturile mondiale.

La sosire, cel care își aduce centrul intereselor vitale e impozitat pe veniturile mondiale „începând cu prima zi în care declară” asta; cel care depășește 183 de zile, „începând cu prima zi a sosirii în România”, afară de dovada rezidenței într-un stat cu convenție. Termenul chestionarului de rezidență nu e în Cod, ci în ordin: fișa ANAF — DGRFP Brașov îl dă ca „în 30 de zile de la împlinirea termenului de 183 de zile”. Iar reevaluarea prețului de achiziție pentru portofoliul adus la sosire nu e prevăzută de niciun text: netranșat, deci păstrează extrasele anterioare.

La plecare, cine își schimbă rezidența către un stat cu convenție rămâne impozabil „până la data schimbării rezidenței” (art. 59 alin. (5)). Cine pleacă spre un stat fără convenție rămâne impozabil pe veniturile mondiale „pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenței, precum și în următorii 3 ani calendaristici” (alin. (7)). În ambele cazuri se depune chestionarul de plecare „cu 30 de zile înaintea plecării”, sub sancțiunea unei amenzi de la 50 la 100 lei, iar destinația se verifică pe pagina „Convenții pentru evitarea dublei impuneri” a ANAF, actualizată la 24 iunie 2026. Și reține că nu există exit tax pentru persoanele fizice: singurul regim de ieșire, art. 40^3, e la impozitul pe profit.

Cum declari: formularul 212, rubrică cu rubrică

Totul trece prin Declarația unică, formularul 212. Versiunea din 2026 e cea aprobată pentru veniturile 2025 prin O.P.A.N.A.F. nr. 2736/2025; cea pentru veniturile 2026 nu era publicată la 6 septembrie 2026. Rubricile de mai jos vor trebui revalidate atunci, în special rd. 9.

Spot, sursă românească: Capitolul I, Secțiunea 1, caseta „1.7. alte surse”, apoi „1.7.3. venituri prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m)”; la litera B, rd. 7 „Câștig” și rd. 9 „Impozit pe venit datorat”. Atenție: instrucțiunile din 2026 afișează încă la rd. 9 „cota de impozitare de 10 %”, cea a veniturilor 2025. Spot pe o platformă străină: fișa ANAF-Brașov din 2022 orientează către Secțiunea a 2-a, caseta 2.17 „alte venituri”, cu metoda de evitare a dublei impuneri de la art. 130 alin. (4). Dar localizarea sursei unui câștig cripto nu e definită de niciun text: rubrica e netranșată, deci alege o practică și păstrează coerența.

Derivate: sursă românească, caseta „1.5. transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare ...”, cu rd. 3 câștig net anual, rd. 4 pierdere netă, rd. 5 pierderi reportate, rd. 6 pierdere compensată, rd. 7 câștig net impozabil și rd. 9 impozit. Sursă străină: Secțiunea a 2-a, o subsecțiune pe țară, caseta 2.9, rubrica 3 „Metoda de evitare a dublei impuneri”, apoi rd. 8-11 pentru impozitul român, cel plătit în străinătate, creditul fiscal și diferența de plată. CASS: Secțiunea 3, rubrica 2.2, cu cele trei casete de palier și tabelul „cu suma veniturilor realizate din România și din afara României” — linia 1.4 investiții, linia 1.6 alte surse.

Calendar și formulare

Ce	Formular	Termen pentru veniturile 2026	Temei
Câștigul spot și impozitul aferent	212, caseta 1.7.3	25 mai 2027	art. 122 alin. (3); art. 116 alin. (1)
Câștigul sau pierderea pe derivate	212, caseta 1.5 sau 2.9	25 mai 2027, inclusiv într-un an încheiat pe pierdere	art. 122 alin. (1) și (4)
Declararea și plata CASS	212, rubrica 2.2	25 mai 2027	art. 174^1 alin. (2); art. 174 alin. (15)
Plata impozitului pe venit	Cont unic, virament / ghiseul.ro / SPV	25 mai 2027	art. 116 alin. (5); art. 123 alin. (7)
Opțiunea voluntară de CASS	212, Capitolul II	Oricând în cursul anului; bază fixă de 6 salarii minime (2.430 lei), 25 % la depunere și 75 % la termen	art. 180 și art. 182
Impozit special pe bunuri de valoare mare	216	30 septembrie (clădire) sau 31 decembrie (autoturism) al anului curent	art. 500^3 alin. (2) și (3)
Chestionar de rezidență	Chestionar OMFP 1099/2016	La sosire: 30 de zile de la împlinirea celor 183. La plecare: cu 30 de zile înainte	fișa ANAF — DGRFP Brașov; art. 59 alin. (4), (5) și (7)

Declarația se depune online prin Spațiul Privat Virtual sau prin e-guvernare.ro, ori pe hârtie; din 2026 se poate completa direct în browser, dar niciun exchange nu precompletează rubrica cripto. Cât despre bonificații, art. 121 alin. (1) permite până la 10 % din impozit și art. 174 alin. (17) până la 10 % din CASS, condiționate de legea bugetului anual. Pentru veniturile 2025, O.U.G. nr. 8/2026 a acordat 3 % celor care au depus și au plătit integral până la 15 aprilie 2026. Pentru veniturile 2026, niciun text nu exista la 6 septembrie 2026.

Sancțiuni și prescripție

Situație	Consecință	Temei
Nedepunerea Declarației unice	Amendă de la 50 la 500 lei	art. 336 alin. (3) CPF
Depunerea tardivă a unui chestionar de rezidență	Amendă de la 50 la 100 lei — alineat distinct	art. 336 alin. (3^1) CPF
Plata cu întârziere	Dobândă de 0,02 % pe zi (7,3 % pe an) și penalitate de 0,01 % pe zi, aceasta din urmă neaplicabilă dacă intervine penalitatea de nedeclarare	art. 174 alin. (5); art. 176 alin. (2) și (4) CPF
Obligație nedeclarată, stabilită prin decizie	0,08 % pe zi (29,2 % pe an); redusă cu 75 % în caz de plată, majorată cu 100 % în caz de evaziune constatată de judecător, plafonată la creanța principală în toate cazurile în afara acestei majorări	art. 181 CPF
Fonduri a căror sursă nu poate fi justificată	70 % asupra bazei impozabile ajustate	art. 117 Codul fiscal
Prescripția dreptului de a stabili impozitul	5 ani de la 1 iulie al anului următor: pentru 2026, de la 1 iulie 2027 la 30 iunie 2032; 10 ani dacă fapta e infracțiune	art. 110 CPF
Datorii între 500 și 100.000 lei	Eșalonare la plată, care deschide reducerea de 75 % a penalității de nedeclarare	art. 209^1 alin. (7) CPF

Două precizări. Dacă ANAF stabilește impozitul din oficiu, se aplică penalitatea de nedeclarare, nu amenda (art. 181 alin. (9)). Iar penalitatea nu se stabilește sub 50 lei și nu se aplică dacă ai urmat o interpretare scrisă a administrației: o soluție fiscală prin SPV îți acoperă spatele exact în zonele netranșate din acest ghid.

2026: ce s-a schimbat

Cota cripto la 16 %, prin Legea nr. 239/2025, art. XII pct. 13 și 14, pentru câștigurile obținute din 1 ianuarie 2026; pct. 15 rescrie alin. (3^1), „se pot emite norme”, dar niciuna nu fusese publicată la 6 septembrie 2026. Cota la 16 % pe câștigurile din investiții fără intermediar român, adică pe derivatele și titlurile de pe platforme străine (art. 123 alin. (1^2); în 2025 era 10 %) și reținerea prin intermediari români de la 1 % / 3 % la 3 % / 6 %, nota DGRFP Brașov amintind că în 2025 cota a fost de 1 %.

Plafonul CASS al independenților urcat de la 60 la 72 de salarii minime (291.600 lei), fără efect asupra cripto în alte surse, plafonată la 24 de salarii. Impozitul special pe bunurile de valoare mare urcat la 0,9 % de la 0,3 % (cifra veche, din surse secundare concordante). Dividendele la 16 % pentru distribuțiile de la 1 ianuarie 2026, microîntreprinderile trecând la o cotă unică de 1 %. Și MiCA: O.U.G. nr. 10/2025 a înlocuit, în Legea nr. 129/2019, definiția „monedei virtuale” cu cea a „criptoactivului” — schimbarea cea mai structurantă a dosarului, absentă din articolele concurente.

DAC8 și CARF: O.U.G. nr. 71/2025 transpune Directiva (UE) 2023/2226 în Codul de procedură fiscală. Prestatorii colectează datele de la 1 ianuarie 2026 și le transmit ANAF până la 15 martie al anului următor — 15 martie 2027 pentru 2026 —, iar schimbul între state are loc „în termen de 9 luni de la sfârșitul anului calendaristic”. Dacă aveai un cont deschis la 31 decembrie 2025, platforma trebuie să-ți obțină autocertificarea de rezidență până la 1 ianuarie 2027; pentru un cont nou, de la deschidere. Nu poți deci aștepta precompletarea: datele ajung la ANAF în jurul sau după 25 mai 2027. În rest, nimic nu e votat pentru 2027 — la 6 septembrie 2026 nu identificaserăm niciun proiect care să modifice regimul cripto.

Același câștig, mai multe țări: cota afișată explică mult mai puțin decât contribuțiile care o însoțesc.

Capcanele cele mai răspândite

• A atribui urcarea la 16 % Legii nr. 141/2025, al cărei text nu conține cuvântul „virtual”: sursa e Legea nr. 239/2025.
• A calcula pragurile CASS 2026 cu 4.325 lei sau a uita primul palier de 6 salarii: ele sunt 24.300 / 48.600 / 97.200 lei.
• A aștepta o declarație estimativă sau un avans de CASS: nu există, iar Capitolul II al formularului 212 servește doar opțiunii voluntare de la art. 180.
• A crede că a existat o scutire în 2025 sau a cita „art. 174^1 alin. (15)-(17)”: scutirea nu a intrat niciodată în vigoare, iar articolul se oprește la alineatul (12).
• A număra depunerile și retragerile de colateral ca venituri la importul unui extras: art. 95 alin. (3) și (4) exclud mișcările de principal.
• A folosi alt curs decât cel al BNR sau a repatria fonduri fără a le putea dovedi originea: art. 117 impozitează cu 70 % veniturile de sursă neidentificată.

Ce nu vom afirma

Un ghid onest spune și unde se oprește. La 6 septembrie 2026, punctele de mai jos nu pot fi tranșate pe niciun text oficial; le dăm cu sursa de consultat.

• Perimetrul noțiunii fiscale de „monedă virtuală”. Sursa: forma consolidată a Legii nr. 129/2019 publicată de ONPCSB și eventualele norme de la art. 116 alin. (3^1). Afirmația noastră nu vine dintr-o cercetare exhaustivă.
• Compensarea pierderilor pe spot, perimetrul lui „totalul câștigurilor” din scutire și impozitarea schimbului cripto-cripto: lectura literală duce la impozitare, dar ANAF nu a publicat nimic. De urmărit: normele de la art. 116 alin. (3^1) și o soluție fiscală individuală prin SPV.
• Metoda de valorizare a prețului de achiziție — FIFO, cost mediu, identificare specifică: prețul mediu ponderat al art. 97 alin. (8^2) privește doar intermediarii români, deci de cerut prin soluție fiscală. Iar pentru calificarea perpetualelor și CFD-urilor de pe platforme străine, sursa e legislația statului de emisiune, prin trimiterea art. 7 pct. 23.
• Localizarea sursei unui câștig spot realizat în străinătate și ce înseamnă „pe fiecare țară” pentru derivate: țara platformei, a contrapărții sau a contului? Art. 92 nu acoperă primul caz, iar al doilea efect se deduce din structura formularului, nu dintr-o normă: de cerut ANAF prin SPV.
• Staking, lending, yield, airdrop-uri, minerit, NFT. Niciun text fiscal, trei lecturi posibile; singura poziție administrativă cunoscută e una de TVA, nepublicată de ANAF.
• Granița dintre gestiunea privată și activitatea independentă: criteriile art. 7 pct. 3 există, dar nicio jurisprudență publicată nu le-a aplicat criptomonedelor. La fel, prețul de achiziție al donatarului sau al moștenitorului și reevaluarea la sosirea în România nu au nicio dispoziție în Titlul IV: de cerut prin SPV. Iar versiunea 2027 a formularului 212, numerele lui de rubrici și modelul formularului 216 se verifică pe portalul ANAF la publicare.
• Bonificația 2026, regimul micro de 1 % pentru un SRL de trading, pragurile Legii nr. 241/2005 și TVA-ul cripto: niciunul verificat aici — de urmărit legea bugetului și Codul fiscal.
• Lista convențiilor de evitare a dublei impuneri, de verificat pe pagina ANAF în ziua în care ai nevoie, și obligațiile statistice ale BNR, în afara perimetrului fiscal.

Documentează-ți metoda, ține-te de ea an de an și cere o soluție fiscală individuală. Într-o zonă în care statul nu a scris nimic, singura protecție reală e un răspuns scris, pe numele tău.

Simulatorul, ca să ajungi la cifre

Simulatorul aplică regulile de mai sus: 16 % pe ramura aleasă, scutirea de 200 / 600 lei pe spot, palierele CASS calculate pe 4.050 lei, compensarea și reportul pierderilor pe derivate cu plafonul de 70 % și comutatorul care anulează CASS dacă ții de alt sistem european de securitate socială. Se oprește unde se oprește dreptul: afișează cele două lecturi ale pierderilor pe spot în loc să aleagă una și îți amintește să declari un an încheiat pe pierdere. Totul se calculează în browserul tău: nimic nu se transmite.

Întrebări frecvente

Cât e impozitul pe criptomonede în România în 2026?

16 % pe câștigul din transferul de monedă virtuală, pentru câștigurile obținute din 1 ianuarie 2026 (art. 116 alin. (2^1) din Codul fiscal). La el se adaugă CASS de 10 % pe o bază forfetară, dacă veniturile extrasalariale cumulate ating 24.300 lei. Câștigurile din 2025 au rămas la 10 %.

Trebuie să depun Declarația unică pentru câteva sute de lei?

Da. Art. 116 alin. (1) impune depunerea fără nicio condiție de sumă. Scutirea de 200 lei pe tranzacție, plafonată la 600 lei anual, te scutește de impozit, nu de declarație: formularul e chiar cel care justifică scutirea.

Îmi pot deduce pierderile din tranzacționarea spot?

Niciun text nu spune. Legea vorbește doar despre „diferență pozitivă”, iar regulile de report ale art. 118 și 119 vizează limitativ alte categorii, în care moneda virtuală nu figurează; lectura majoritară impozitează fiecare tranzacție câștigătoare și ignoră pierderile. Pe derivate, în schimb, pierderile se compensează și se reportează 5 ani în limita a 70 %.

Perpetualele intră la același regim ca spotul?

Nu. Un perpetual nu transferă proprietatea niciunei monede virtuale, deci iese din art. 116 și intră, dacă e instrument financiar derivat, în veniturile din investiții: 16 % pe câștigul net anual impozabil, fără scutire, cu pierderi compensabile și reportabile, la rubrica 1.5 sau 2.9. Calificarea nu a fost însă confirmată de ANAF pentru un produs cripto străin.

Cât CASS plătesc la un câștig de 200.000 lei?

9.720 lei, adică 10 % din 97.200 lei — plafonul de 24 de salarii minime, atins din momentul în care veniturile extrasalariale ajung la 97.200 lei. Cu impozitul de 32.000 lei, totalul e 41.720 lei și rămân 158.280 lei net. Salariile nu intră în cumul, iar dacă ții de alt sistem european de securitate socială nu datorezi CASS.

Schimbul dintr-o criptomonedă în alta e impozabil?

Probabil da, în lectura literală: art. 7 pct. 42 include în transfer „schimbul unui drept de proprietate cu un alt drept de proprietate”, iar dreptul român nu cunoaște nicio amânare a impozitării la schimb. Dar ANAF nu a publicat nicio poziție, iar argumentul sprijinit pe definiția din legea antispălare nu mai e disponibil din 13 martie 2025.

Trebuie să declar contul de pe un exchange străin?

Nu există nicio obligație fiscală de a declara un cont, un portofel sau o platformă din străinătate: se declară doar veniturile. „Criptoactiv” nu apare deloc în Codul fiscal, iar cele 278 de apariții din Codul de procedură fiscală privesc prestatorii, în cadrul DAC8. Rezerva noastră: nu am verificat obligațiile statistice ale BNR.

Dacă plec din România, scap de impozit pe câștiguri?

Nu automat. Nu există exit tax pentru persoanele fizice, dar plecarea către un stat fără convenție te lasă impozabil în România pe veniturile mondiale în anul schimbării rezidenței și în următorii 3 ani calendaristici (art. 59 alin. (7)). În toate cazurile se depune chestionarul de plecare cu 30 de zile înainte, sub sancțiunea unei amenzi de la 50 la 100 lei.

Avertisment

Acest conținut este informativ și reflectă starea dreptului la 6 septembrie 2026. Nu constituie un sfat fiscal personalizat: nu suntem consultanți fiscali, iar situația fiecăruia diferă după rezidență, operațiuni și apartenența la un sistem de securitate socială. Cotele, pragurile și textele citate pot fi modificate — în special formularul 212, a cărui versiune pentru veniturile 2026 nu era publicată la data redactării. Înainte de orice decizie pe sume importante, consultă un consultant fiscal sau cere o soluție fiscală individuală de la ANAF, prin SPV. Tranzacționarea cu efect de levier comportă un risc ridicat de pierdere a capitalului.